Didahia

Didahia, cea mai veche scriere creștină postbiblică, s-a descoperit în 1873 de mitropolitul Filotei Byrennios, la Biblioteca Sfântului Mormânt din Constantinopol. Manuscrisul datează din anul 1056, fiind scris de Leon „notarul și păcătosul”, însă cei mai mulți cercetători concluzionează, pe baza analizei textului, că acesta provine din primul secol al erei creștine sau de la începutul secolului al II-lea. Ea este contemporană cu Evangheliile lui Matei și Luca, pe care le și utilizează cu regularitate. Fragmente ale Didahiei se găsesc și în limbile coptă și etiopiană. Pentru mai multe informații introductive, vezi aici sau aici. Traducerea pe care am făcut-o mai jos folosește manuscrisul grecesc, care se poate consulta în mai multe locuri (de exemplu, aici sau aici).