Adevărata filosofie sau filotheia morală, naturală și teologică

Filotheia

„Filosof adevărat este cel care, din făpturi, cunoaște pricina făpturilor, sau din cauză – făpturile, în temeiul unirii mai presus de minte și a credinței nemijlocite, în urma căreia nu numai învață, ci și pătimește cele dumnezeiești. Sau iarăși filosof este cu deosebire cel a cărui minte a ajuns la făptuirea, la vederea și la petrecerea cea după Dumnezeu. Dar filosof desăvârșit este cel a cărui minte a dobândit filosofia, sau mai bine zis filotheia morală, naturală și teologică, învățând din cea morală, faptele, din cea naturală, rațiunile, iar din cea teologică, vederea și exactitatea dogmelor. […]

Filolog și filosof propriu-zis e cel ce iubește și cercetează înțelepciunea de aici a zidirii lui Dumnezeu, ca ultimul ei ecou, dar nu se îndeletnicește cu această filosofie cu mândrie, pentru lauda și slava omenească, ca să nu fie iubitor de cele materiale, ci e un iubitor al înțelepciunii lui Dumnezeu, arătată în natură și în mișcarea ei.”

– Sfântul Grigorie Sinaitul, Capete foarte folositoare în acrostih, cap 127, Filocalia VII, D. Stăniloae, p. 146.

Pentru sfinții părinți, filosof (iubitor de înțelepciune) nu este cel ce speculează despre cele dumnezeiești fără să aibă o experiență nemijlocită a lor, nici cel ce analizează fenomenele naturale (făpturile) fără să cunoască pricinile lor și mai ales Izvorul lor, ci mai degrabă cel ce prin curățirea de patimi și cultivarea virtuților se înalță la unirea cea mai presus de minte cu Dumnezeu și având acest dialog în iubire cu Dumnezeu cunoaște în mod curat rațiunile din făpturi și Rațiunea (Logos-ul) care le îmbrățișează pe toate. Cel iubitor de înțelepciune este cel ce a ajuns la filotheia, la iubirea de Dumnezeu, adică la o unire cu El care se desfășoară pe trei planuri: moral, natural și contemplativ. În plan moral, filosoful adevărat se aseamănă cu Făcătorul prin făptuirea care Îi este Lui bine plăcută. În plan natural, el cunoaște rațiunea de a fi a fiecărui fenomen, asemănându-se Cuvântului prin Care și spre Care toate s-au făcut. În plan contemplativ, el „vorbește” cu Dumnezeu, în Duhul Sfânt.

Este frumoasă și definiția etimologică pe care o dă sfântul Grigorie cuvântului „filolog” (iubitor al Cuvântului). Adevăratul filolog este cel ce iubește Cuvântul/Rațiunea Dumnezeiască prin cuvintele/rațiunile sădite în făpturi. Dar ceea ce este esențial în concepția sfinților este că adevăratul filosof nu filosofează din mândrie sau pentru a-și atrage slavă de la oameni, ci din iubirea sinceră a înțelepciunii dumnezeiești.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *